Piederea solului are loc in fiecare zi si din ce in ce mai mult datorita dezvoltarii oraselor, infrastructurii si constructiilor. Pierderea solului mai poate avea loc atunci cand acesta isi pierde capacitatea de a retine apa, spre exemplu atunci cand in agricultura se folosesc utilaje foarte mari care duc la tasarea si compactarea solului.
Studiile de pana acum arata ca aceste fenomeme care afecteaza solul sunt aproape ireversibile.
Harta de mai jos arata zonele cele mai afectate de pierderea solului si unde sunt cele mai mari presiuni asupra solului. In tari foarte urbanizate precum Olanda sau Germania, acest fenoment este foarte accentuat. Aproape ca nu mai este loc pentru dezvoltarea mai multor orase. In tarile mediteraneene, pierderea solului este accentuata de-a lungul coastei, in mare parte datorita dezvoltarii turismului.
In Europa centrala si de est nu prea au fost astfel de probleme, dar acum ca si aceste tari au inceput sa se dezvolte, ar trebui sa ne asteptam la presiuni din ce in ce mai mari asupra solului. Printre factorii care influenteaza acest lucru se numara migrarea oamenilor de la sate la orase si cresterea populatiei, dezvoltarea infrastructurii pentru transport, constructia de locuinte.
Imaginea de mai jos a fost facuta la aproximativ 800 km deasupra Pamantului, noaptea. Detectorul satelitului este sensibil la luminile oraselor, astfel ca poza arata dimensiunea urbanizarii peste tot in Europa. Harta arata foarte clar unde sunt cele mai mari presiuni asupra solului.
Pentru o dezvoltare durabila, mai multe considerente de mediu ar trebui luate in calcul atunci cand vine vorba despre modul in care folosim resursele naturale, inclusiv solul.
Deserturile acopera aproximativ 20-25% din suprafata Pamantului si au loc acolo unde precipitatiile sunt sub 50cm/an.
Deserturile cresc
Este greu de crezut ca desertul se poate extinde, dar e adevarat – modificari mici de temperatura si precipitatii pot duce la extinderea suprafetelor de desert, afectand plantele si animelele. Defrisarile padurilor sau pasunatul pot de asemenea sa transforme zone semi-aride in zone desertice.
Pe langa acestea mai sunt si alte amenintari precum incendiile datorate cresterii temperaturilor si irigatiilepentru agricultura care cresc nivelul de sare din sol, acesta nemaiputand sustine plantele.
Dar ce sunt deserturile pana la urma?
Cu totii am auzit de deserturile din Africa (ex. Sahara) sau cele America de sud – deserturi care se intalnesc la latitudini joase, zonele acelea vaste si toride in care nu se vede nimic decat dune de nisip. Ceea ce eu nu stiam insa este ca pe langa aceste deserturi mai exista si alte tipuri. Astfel, avem deserturi:
calde si uscate
semiaride
de coasta
si reci (da, exista deserturi si in Antarctica!)
Pe harta de mai jos se pot vedea foarte clar zonele lipsite de vegetatie.
Deserturile calde si uscate (America de nord, Asia de sud, Africa – Etiopia, Australia)
Climatul este in general cald tot timpul anului si foarte cald vara. Iernile aduc de obicei foarte putina ploaie. Umiditatea este foarte scazuta, pe timp de zi suprafata pamantului primeste un pic peste dublul radiatiilor solare din regiunile umede, iar pe timp de noaptea pierde de 2 ori mai multa caldura. Temperatura medie e intre 20 si 25° C, extremele maxime intre 43,5 si 49° C, iar extremele minime pot scadea pana la -18° C.
Stanga: Desertul Baja, Mexic; Centru: Desert in Parcul National Uluru, Australia; Dreapta: Desert aproape de Muntii Kofa, Arizona
precipitatii scazute si rare
evaporarea rapida (cateodata ploaia se evapora inainte de a atinge pamantul!)
Nimic nu e mai moale si mai maleabil decat apa. Cu toate acestea, apa erodeaza tot ce e mai dur si puternic si nimic nu o poate invinge, desi oricine o poate cuceri.
Stiati ca?
Niciun cercetator nu a putut explica de ce densitatea apei creste sub punctul de inghet si scade deasupra acestuia.
Orice substanta de contracta cand e racita, dar apa realizeaza exact opusul: se dilata.
Binele societatii – un concept destul de greu de inteles astazi si mai ales unul pentru care nu e tocmai usor sa depunem efort. Sa sacrificam din timpul si dorintele noastre pentru binele altora? Al tuturor?
S-ar putea sa ne gandim ca efortul unui singur om nu conteaza prea mult. Problemele cu care ne confruntam sunt mult prea mari pentru a putea fi rezolvate cu mici activitati zilnice ‚de bine’ si mai ales de un singur om. Ce fac oameni precum Ryan Hreljac, Greg Mortenson, John Wilson, John Wood sau Wangari Maathai, sau ce au facut oameni precum Martin Luther King sau Maica Tereza sunt cu totul si cu totul altceva, nu? Acestia au fost oameni mari dintotdeauna, oameni care au avut sprijin si resurse in ceea ce au facut, nu?
Ei bine, nu. Totul incepe cu o fantana, o caramida, un vaccin, o carte, un copac, o mana de ajutor sau un vis. Niciun efort nu este mic si fara rost atunci cand incercam sa facem lumea un loc mai bun pentru noi si pentru cei din jurul nostru.
Asa ca:
Adunati gunoiul din cartierul vostru
Cititi o carte unui copil
Donati o carte unui copil!
Dati de mancare unui om care are nevoie
Voluntariati pentru ce vreti voi
Donati sange! Puteti salva pana la 3 vieti.
Alaturati-va unei campanii sociale sau de mediu
Plantati un copac … sau faceti o gradina
Daca nu aveti timp, sustineti o organizatie non-profit in care credeti
Sustineti o scoala
Sustineti un copil sa mearga la scoala
Faceti-va prieteni si aflati ce puteti face impreuna pentru o lume mai buna
Zambiti mai des si trimiteti ganduri pozitive in lume
Ieri va povesteam despre muntii nostri, cat sunt de mari, de frumosi si ca sunt vulnerabili.
Plasticul, nepasarea turistilor, poluarea apelor in urma activitatilor industriale si exploatarea excesiva – acestea sunt cateva dintre cauzele care ameninta Muntii Carpati, si nu numai.
Pe langa acestea mai avem de-a face si cu abandonarea terenurilor, intensificarea agriculturii si dezvoltarea infrastructurii.
Stiati ca?
Ecosistemele muntoase acopera 36% din Europa? Aproximativ 40% din aceasta suprafata este acoperita cu paduri.
Datorita variatiilor de altitudine, temperatura si precipitatii, exista o mult mai mare diversitate de specii de plante si animale la munte.
Intensificarea agriculturii si abandonarea terenurilor
Agricultura traditionala de la altitudini mai joase a dus la crearea si mentinerea unor habitate semi-naturale, care sustin o gama diversa de specii. Orice fel de schimbare in ceea ce priveste intensitatea agriculturii devine o amenintare pentru ecosisteme precum pajisti, care sunt dependente de felul cum sunt administrate de om.
Dezvoltarea infrastructurii
Constructia de drumuri duce la fragmentarea habitatelor, izoland si limitand miscarea multor specii. In anumite locatii, dezvoltarea infrastructurii pentru ski poate face solul mai vulnerabil eroziunii cauzate de apa.
Exploatarea excesiva
Taierea arborilor si comertul cu lemn (mai ales in Muntii Caucaz) reduc foarte mult atat biodiversitatea cat si bunurile si serviciile de care depind comunitatile de la munte. Vanatul excesiv si braconajul speciilor rare in muntii Carpati au redus populatiile, amenintand supravietuirea lor pe termen lung. Turismul foarte mare adesea favorizeaza introducerea de specii invazive in anumite ecosisteme, sufocandu-le.
