Ursii polari
Fie ca suntem constienti sau nu, impactul nostru se regaseste in fiecare nisa si impletitura a vietii pe Pamant; distruge vechile tipologii de comportament ale plantelor, animalelor si legaturile ecologice-cheie din adancul marilor pana in varful muntilor, de la tropice pana la poli.
Cand ardem combustibil in masina noastra sau carbuni in uzine, cand fabricam ciment pentru constructia cladirilor si autostrazilor, cand padurile ard, dioxidul de carbon care se emite afecteaza clima la nivel global. Si, pe masura ce atmosfera se incalzeste – mult mai accentuat la Polul Nord – mutiplele relatii dintre specii si mediul lor sunt afectate.
In fiecare an, multi ursi polari sunt masurati pentru a li se afla greutatea si lungimea. Prin combinarea acestor masuri, se creeaza un index al starii de sanatate a acestor animale. Pentru femele, indexul a scazut cu 17% in 20 de ani de studiu, iar pentru masculi, cu mai mult de 20%. Aceasta schimbare este o veste rea pentru ursi. Ea indica de asemenea modificarea deosebit de importanta a relatiei cu natura.
Ursii polari au fost nevoiti dintotdeauna sa supravietuiasca intr-o lupta impotriva realitatii termodinamice, intr-un mediu natural ce ofera hrana limitata si care este adesea atat de friguros incat absoarbe caldura corpului lor. Acumularea de energie de buna calitate pentru a supravietui si pentru a se reproduce nu este un lucru usor, iar ursii incep aceasta activitate imediat ce ies din barlog, la inceputul lunii martie. Din fericire pentru ei, cam in aceeasi perioada, focile dau nastere puilor. Cand acestia din urma sunt intarcati la 6 saptamani dupa, sunt 50% grasime si foarte naivi in ceea ce priveste pradatorii. In scurtul timp dinainte de ruperea gheturilor din iulie, cand puii nu mai sunt accesibili, ursii isi asigura mare parte din necesarul caloric.
Dar mediul nordic se schimba rapid, poate mai repede decat se pot adapta ursii. In ultimii 50 de ani, clima din regiune s-a incalzit cu aproximativ 0,3º Celsius, in fiecare decada, iar gheata a inceput sa se rupa mai devreme. Iar astazi, in medie cu 2-3 saptamani mai devreme decat acum 30 de ani.
In urma ruperii gheturilor, focile nu mai sunt accesibile ursilor. Datorita sezonului de vanatoare mai scurt, femelele, in special cele urmeaza sa aibe pui, depoziteaza mai putina grasime decat este necesar pentru perioada iernii si sunt foarte slabe in primavara. Mai departe, acest lucru inseamna ca devine din ce in ce mai greu pentru ele sa dea nastere unor pui sanatosi.
Vremea mai calda mai are un si un alt efect asupra ursilor. Ploile incep mai devreme in nord, chiar de la inceputul lui martie, astfel ca zapada devine mai moale si mai grea. Sub greutatea ei, barlogurile ursilor se prabusesc.
Putini dintre noi au intalnit ursi polari in libertate, dar avem imagini mentale cu ei umbland singuri, in mijlocul nesfarsitelor campuri de gheata ale Nordului, departe de influenta noastra. Totusi, aceasta impresie este inselatoare. Activitatea umana zilnica afecteaza mediul in care traiesc ursii, tocmai in regiunea Arctica. Ei pot fi deosebit de puternici si extraordinar de bine adaptati mediului aspru, dar cateodata nu sunt suficient de pregatiti pentru a face fata asaltului nostru colectiv.
Stiai ca 27 februarie este Ziua internationala a ursilor polari?
Sursa foto: Animals.nationalgeographic.com
